Oamenii mai in varsta simt o nostalgie pentru Uniunea Sovietica. Personal, percep perioada de tranzitie de la communism la democratie ca o continua criza, criza care a inceput odata cu lipsa zaharului,carnatului si altor produse alimentare din magazine.
Tin minte perioada de trecere la cupoane, tata veni intr-o zi si cumparase tot felul de fleacuri numai ca sa nu tina banii in casa, auzise ca se vor schimba.
Razboiul din Transnistria. Oameni inarmati prin oras. Eu desenam chipuri hidoase la lectia de desen, subsemnandule cu numele liderilor transnistreni si apoi in drum spre casa le lipeam pe gardurile santierelor de constructie (aveam doar13 ani si asa imi exprimam ura fata de ei).
Stingerea gazului in Chisinau. Parintii au gasit o plita electrica cu care mama pregatea bucate, cei care nu aveau faceau mancare in curte.
O perioada dupa declararea independentei la radiou se intona “Desteaptate Romane”.
Moartea Doinei si al lui Ion Aldea Teodorovici. (stirea am auzit-o pe la orele 22:00 pieptanandu-ma la oglinda si ascultad radiotocika).
Accidentul in care a fost implicat poetul Dumitru Matcovschii.
Trecerea la grafia Latina : un coleg de clasa mi-a dat un ziar in latina
Revenirea comunistilor in 1993.
Esecul lui Snegur……..
Si multe, multe alte amintiri care miau ramas in memorie inca din copilarie. Nu am descris evenimentele intr-o urmare cronologica, le-am insirat asa cum mi-au venit din memorie. Unele din ele au stat la baza formarii mele ca personalitate si m-au ajutat sa-mi creez valori. Dupa toate acestea de ce sa-mi fie dor ???? Nu vreau sa ma uit inapoi, sunt o persoana care priveste inainte si voi face tot posibilul ca acest “inainte” sa fie mult mai bun decat a fost. Eu deja am ales.
No comments:
Post a Comment